Durerea de cap poate ascunde boli grave. Când trebuie aceasta să ne dea de gândit

Din câte dureri poate avea o persoană, cele de cap sunt considerate cele mai banale și mai inofensive. Parțial este adevărat. E cineva care să nu fi avut măcar una, o dată în viață? Evident că nu. Însă durerea de cap poate ascunde boli grave.

Lucrurile se complică atunci când este vorba despre dureri de cap persistente, permanente, de o mare intensitate. Dureri chinuitoare, care nu cedează la analgezicele uzuale și care ascund probleme cu adevărat grave.

Uneori, o durere de cap poate fi greu și de descris. Dapoi de suportat… Începând cu localizarea și sfârșind cu manifestarea. Parcă nu poți spune nici unde anume te doare și nici cum. Tâmple? Frunte? Ceafă? Sau tot capul? O strânsoare ca de menghină sau un cerc ca de foc?

O durere pulsatilă sau continuă, agasantă, care te duce la disperare? De intensitate redusă la debut dar crescătoare în evoluție sau brusc intensă, ca o lovitură de ciocan? O durere ascuțită sau surdă? Câte fețe are și durerea asta de cap…

Uite că, pentru a face puțină ordine, Societatea Internațională de Cefalee (nici nu m-am gândit că ar exista în lume așa ceva!) a lansat cu câțiva ani în urmă un sistem de clasificare pentru durerile de cap.

Astfel, ar exista trei categorii majore de durere de cap, după sursa acesteia: dureri de cap primare, secundare și – a treia – nevralgii craniene, dureri faciale și alte dureri de cap. Specialiștii au făcut precizarea că o persoană poate manifesta și simptomele mai multor categorii de durere, în același timp.

Cefalee vs. migrenă

Durerile de cap primare nu reprezintă simptomul vreunei boli ci sunt ele însele o afecțiune. Pur și simplu. Pot fi cauzate de contractura mușchilor gâtului sau ai scalpului, ca urmare a stresului, a adoptării unei poziții vicioase sau a privării de somn.

Sunt resimțite ca o tensiune la nivelul capului, ușoară sau moderată, ca o presiune care pornește din zona cefei și urcă spre tâmple sau invers, din tâmple către ceafă. Una din 20 de persoane dezvoltă zilnic o astfel de durere

„Chinul' poate dura circa 30 de minute, dar se poate prelungi și pe parcursul mai multor zile. Deși nu este o durere care să amenințe viața, îi afectează serios calitatea.

Tot o durere de cap primară este și migrena, însă aceasta este mai violentă. Se manifestă pe o singură parte a capului și, în timp, pe parcursul unui atac, crește în intensitate. Spre deosebire de durerea de tensiune, descrisă anterior, migrena vine „la pachet' cu durere în spatele ochilor, sensibilitate la lumină și zgomote, vedere încețoșată, grețuri și vărsături.

Cei care suferă de acest tip de dureri migrenoase le experimentează de câteva ori pe lună sau – în cazurile fericite – o dată sau de două ori pe an.

Mai intensă decât migrena dar și mai rar întâlnită este algia vasculară a feței. Este o durere îngrozitoare care apare pe o parte a capului, în jurul și în spatele ochilor. Pe partea pe care se manifestă apare inflamația ochiului, lăcrimare, roșeață, nas înfundat sau rinoree (secreție apoasă).

Algia vasculară (care se presupune că are legătură cu o activitate anormală a nervilor din creier) apare regulat. Adică „atacă' de 1-3 ori pe zi, timp de mai multe săptămâni sau chiar luni, după care dispare, urmând să revină ulterior. Spre disperarea victimei sale…

În căutarea cauzei

Aici e aici! Durerile de cap secundare sunt cele cauzate de o paletă largă de afecțiuni, de la probleme structurale până la cele infecțioase. Specialiștii au identificat nu mai puțin de 150 de astfel de cauze diferite, fiecare necesitând un tratament diferit.

Ar fi dificil să le enumerăm pe toate, și nedrept să nu le menționăm măcar pe cele mai importante dintre ele. Astfel, o durere de cap poate fi simptomul unei sinuzite, a unei infecții dentare, a unei afecțiuni oculare cum ar fi glaucomul, a deshidratării sau intoxicației cu monoxid de carbon, a hipertensiunii arteriale sau gripei, dar și a unor infecții ale creierului precum encefalita sau meningita, a unei hemoragii în interiorul sau în jurul creierului (anevrism), accidentului vascular cerebral sau a existenței unei tumori cerebrale sau a unor cheaguri de sânge.

Stresul, atacul de panică, efortul fizic exagerat, scrâșnitul dinților în timpul somnului sau chiar un consum exagerat de băuturi alcoolice, cafea, nicotină sau medicamente, fiecare în parte se poate manifesta prin durere de cap. La fel cum o durere poate fi și post-traumatică, după o lovitură la cap care a modificat circulația sângelui.

Și apropo de medicamente, chiar și abuzul de analgezice poate fi cauza frecventelor dureri de cap. Este un paradox, e adevărat, dar este și o realitate. Același efect îl pot avea și contraceptivele, medicamentele utilizate pentru tratamentul disfuncțiilor erectile, al problemelor tensiunii arteriale sau ale inimii.

Când trebuie luată foarte în serios

De durerea de cap vrei să scapi cât se poate de repede și în mod aproape reflex, înghiți un analgezic. Dar pentru că, așa cum spuneam, chiar și analgezicele pot provoca o serie de neplăceri, e de preferat să apelezi mai întâi la metode ceva mai… blânde.

Odihna și hidratarea sunt cele dintâi la care ar trebui să te gândești. Apoi elimină sursele de stres. De ajutor poate fi și masarea tâmplelor sau a mușchilor cefei și gâtului, la fel și aplicarea de comprese calde.

În cazul durerilor de cap care au ca și cauză o afecțiune, importantă este depistarea și tratarea acesteia. Este obligatoriu să te adresezi medicului dacă:

• Durerea de cap este cea mai puternică din câte ai avut vreodată, total diferită de cele de până atunci;

• Începe brusc ori se agravează la efort, tuse, aplecare sau activitate sexuală;

• Este asociată cu greața și vomismentele persistente;

• Este urmare a unei căzături sau a unui traumatism;

• Se asociază cu tulburări de vedere, vorbire și comportament;

• Se asociază cu stare de slăbiciune și amorțeală sau paralizia unei părți a corpului (accident vascular cerebral);

• Nu cedează la doza recomandată de medicamente, ba chiar se înrăutățește;

• Scade calitatea vieții.

O investigare amănunțită a durerilor de cap – inclusiv imagistic, prin RMN și/sau CT – ar putea să te scutească de o mulțime de alte… bătăi de cap.